Florin Popescu, campion la canoe

Florin Popescu este unul dintre cei mai titrati canoisti romani din toate timpurile. Campion european, mondial si olimpic, Florin Popescu a fost considerat un demn urmas al lui Ivan Patzaichin.

Cum gandeste un campion?
Este sunt un tip caruia ii place tot timpul sa fie primul. Indiferent de concurs sau daca sunt la antrenament.

Ce simte un campion?
Cand treci primul linia de sosire ai o bucurie pe care nu o pot descrie in cuvinte. Treci prin tot felul de sentimente, mai ales atunci cand urci pe prima treapta a podiumului si iti canta imnul.

Ce inseamna kaiacul – canoe de performanta?
Multa munca. Sa nu uitam ca suntem 11 luni pe an in cantonamente si, indiferent daca este iarna sau vara, noi trebuie sa iesim pe apa.

Esti multumit financiar?
Da. Astea sunt posibilitatile noastre, astea sunt premiile care se dau. In plus, cand iei o medalie de aur la proba olimpica se dubleaza suma, asa ca e destul de bine.

Care este stilul tau? Cum te caracterizezi?
Sunt muncitor, ambitios si transant: ori la bal, ori la spital. La fiecare competitie la care particip ma gandesc numai la medalia de aur.

Care a fost cel mai frumos moment din cariera?
Ca sportiv, atunci cand am obtinut medalia de aur la Olimpiada, pentru ca acolo participi o data la patru ani si concurenta este mult mai mare, iar pentru mine a reprezentat implinirea unui vis.

Care a fost cel mai neplacut moment al carierei?
In 2001, cand au suferit doua interventii chirugicale la umeri. Atunci am crezut ca s-a terminat viata de sportiv, dar cu ajutorul unui medic roman stabilit in Germania si a doctorului Anghelescu am revenit nesperat. Totul s-a tras de la o ruptura musculara netratata, suferita inainte de Olimpiada din 2000. Pregatirea am reluat-o in ianuarie 2002 si apoi am obtinut o medalie de aur si una de argint la Campionatele Europene din Ungaria. Abia atunci mi-am dat seama ca pot face sport in continuare. Dar problemele nu s-au terminat atunci. Si acum mai am dureri si a trebuit sa merg la un control.

Ai avut un idol?
Da, Ivan Patzaichin. De fapt, la inceput m-am gandit sa ajung sa iau cel putin o medalie de aur..

Cat de mult a contat in carera ta faptul ca ai avut posibilitatea sa te antrenezi cu Ivan Patzaichin?
Foarte mult. Cand am venit la Dinamo, in 1992, nu aveam performante si dansul mi-a spus sa raman la acest club. Atunci cred ca mi-a intins o mana cand aveam cea mai mare nevoie.

Ce reprezinta Romania pentru tine?
E tara unde m-am nascut si unde ma simt cel mai bine, chiar daca oamenii sunt rai. La Pucioasa insa, unde stau acum, e altfel. Cand sunt acasa, toata lumea ma intreaba ce fac, cum ma simt. Cand m-am intors de la Olimpiada mi-au blocat strada cu flori si m-au asteptat cu sampanie. Ei sunt mandrii de mine, m-au facut Cetatean de Onoare, si ma simt foarte bine in mijlocul lor.

Ce loc din lume ti-a placut?
Noi ca sportivi nu prea avem timp sa vizitam, dar Australia m-a impresionat. Cand am fost la Olimpiada de la Sydney si mergeam cu autocarul la lac, am vazut multe locuri curate, cu verdeata. Mi-a placut foarte mult.

Ce pasiuni ai?
Ca tot omul fotbalul – m-as uita mereu, automobilismul si voleiul.

Ai face tot kaiac – canoe daca ai intoarce anii?
Da. In canoe am avut atatea satisfactii incat nu stiu ce altceva as fi facut. Sa-ti cante imnul de atatea ori si sa vezi cum se ridica steagul deasupra capului nu poti ramane indiferent.

De ce merita viata traita?
O viata avem. O viata ne-a dat Dumnezeu si trebuie sa o traim.

Ce te inspira?
Sa fie cat mai bine pentru familie, sa aiba fetita mea de toate. Si ce n-am avut eu.

Ce te motiveaza?
Faptul ca sunt o persoana careia ii place sa fie mereu primul. Asa sunt si in viata de zi cu zi. Sunt un om care nu poate refuza daca mi se cere ajutorul.

Ai vreun regret?
Da, ca nu am participat la JO de la Atlanta. Atunci eram numai in canoea de 4, iar in cea de dublu efectivele erau facute.

Isi reprosezi ceva?
Nu cred ca am ce. Mi-am facut o viata buna, am o familie frumoasa si mi-am realizat telul.

Ce altceva crezi ca ti s-ar fi potrivit daca nu faceai kaiac – canoe?
Cred ca fotbalul. Dar nu-mi pare rau ca am ales sa fac kaiac – canoe. Daca Dumnezeu iti da posibilitatea sa faci ceva bine, nu ai de ce sa regrett, chiar daca alt sport e mai bine platit. Nu m-a obligat nimeni sa fac asta. Niciodata nu m-am gandit ca fotbalistii sunt mai bine platiti sau sa fac comparatie. Fiecare e platit asa cum e si cu Dumnezeu inainte.

Ai vreo deviza in viata?
Ori la bal, ori la spital.

BIOGRAFIE

Florin Popescu s-a nascut in localitatea Iancu Jianu din judetul Olt si are 30 de ani. A inceput sa practice kaiac-canoe la varsta de 14 ani, la Marina Orsova, sub indrumarea lui Beniamin Zabet. A fost un demn urmas al lui Ivan Patzaichin, pe care l-a avut antrenor la lot. Din 1992 a activat la CS Dinamo.
Palmares:
1994, argint la C4 – 1.000 m si la C4 – 500 m - Campionatele Mondiale din Mexic;
1995, aur in proba de C4 – 1.000 m si argint la C4 – 500 m - CM din Germania;
1997, aur la C4 – 1.000 m si argint la C4 – 500 m - Campionatele Europene din Bulgaria, precum si aur la C4 – 1.000 m si argint C4 – 500 m - CM din Canada;
1999, aur la C2 – 1.000 m si argint la C2 – 500 m, C4 – 500 m si C4 – 200 m la CE din Croatia si argint la C2 – 500 m si bronz la C4 – 200 m - CM din Italia;
2000, aur la C2 – 1.000 m si bronz la C2 – 500 m - JO de la Sydney;
2001, aur la C2 – 1.000 m si la C2 – 500 m, argint C4 – 500 m si bronz la C4 – 200 m la CE din Italia, precum si aur la C4 –500 m si bronz la C2 – 500 m – CM din Polonia;
2002, aur la C2 – 1.000 m si argint la C2 – 500 m – CE din Ungaria si aur la C4 – 500 m si argint la C2 – 500 m la CM din Spania;
2003, aur la C2 – 1.000 m si C4 – 500 m, argint la C2 – 500 m si bronz la C4 – 200 m – CM din America;
2004, aur la C4 – 500 m si bronz la C2 – 500 m la CE din Polonia;
2005, aur la C4 – 500 m la CE de la Poznan si aur la C4 - 500 m la CM de la Zagreb;
Florin Popescu este casatorit si are o fetita, Ruxandra Florina – de 7 ani.